Fertilizarea la porumb – susținerea optimă pentru o dezvoltare perfectă
Pentru a se dezvolta, culturile au nevoie, în afară de lumină, apă și căldură, și de un aport suficient de nutrienți. Printr-o fertilizare corelată cu productivitatea vizată și locația, puteți asigura aportul necesar de nutrienți și pune bazele unei culturi de porumb reușite.
Porumbul beneficiază în mare măsură de aportul fertilizanților organici deoarece eliberarea nutrienților este bine corelată cu nevoile porumbului. De obicei, fertilizarea organică se realizează primăvara, înainte de semănat. O tehnică importantă care diminuează pierderile/ conservă solul.
Dacă fertilizantul se aplică înainte de semănat, solul trebuie aplatizat, nu arat. Dacă aplicarea are loc după semănat, aceasta trebuie făcută aproape de solul dintre rânduri.
Compoziția fertilizanților diferă foarte mult în funcție de țară. De aceea este necesar să analizați ingredientele.
KWS dorește să vă faciliteze familiarizarea cu diferite aspecte ale fertilizării pentru a vă ajuta să obțineți recolte bogate.
Reziduul de fermentare din uzina de biogaz este un fertilizant popular în agricultură datorită conținutului ridicat de nutrienți. Poate fi solid sau lichid și este, de asemenea, întâlnit sub denumirea de suspensie de biogaz.
KWS a rezumat pentru dumneavoastră efectele fermentației asupra substanței uscate și a conținutului de nutrienți. Aceste efecte depind întotdeauna de timpul petrecut de substraturi în fermentator, de temperatura din fermentator, de sarcina volumetrică a fermentatorului și de condițiile fizice și chimice.
Efectele generale ale fermentării:
- Germinabilitatea redusă a semințelor de buruieni
- Fermentarea ucide germenii
- Reducerea numărului de bacterii relevante epidemiologic
Efectele fermentării asupra substanței uscate:
- Degradarea substraturilor cu 30-80%
- Fluiditate îmbunătățită a digestatului comparativ cu suspensia Drenaj mai bun, penetrare a solului mai rapidă
- Acizii organici sunt eliminați, ceea ce reduce efectul caustic și mirosul
- Valoare mai mare a PH-ului
Câți nutrienți conține fiecare fertilizant?
Alegerea fertilizantului potrivit cu nutrienți adecvați este un pas important pentru asigurarea aportului de nutrienți necesari plantelor. KWS a realizat un tabel cu valorile de nutrienți ale diferitelor tipuri de îngrățăminte de fermă.
Conținutul de nutrienți în gunoiul de grajd și al păsărilor de curte în kg/t (după eliminarea pierderilor de depozitare)
Nume | Tip | Unitate | N (kg/E) | NH4-N (kg/E) | P205 (kg/E) | K2O (kg/E) | MgO (kg/E) | CaO (kg/E) | DM |
Gunoi de grajd | Gunoi de grajd vițel | dt | 0.4 | - | 0.3 | 0.9 | 0.1 | 0.0 | 20% |
Gunoi de grajd | Gunoi de grajd vaci | dt | 0.5 | - | 0.3 | 1.0 | 0.1 | 0.0 | 20% |
Gunoi de grajd | Gunoi de grajd vaci de lapte | dt | 0.6 | - | 0.4 | 0.9 | 0.1 | 0.0 | 20% |
Gunoi de grajd | Gunoi de grajd cal | dt | 0.4 | - | 0.3 | 1.1 | 0.1 | 0.0 | 30% |
Gunoi de păsări | Păsări - pui | dt | 2.0 | - | 2.6 | 2.3 | 1.0 | 11.0 | 65% |
Gunoi de păsări | pui | dt | 2.4 | - | 2.1 | 3.0 | 0.6 | 0.0 | 50% |
Gunoi de păsări | Gunoi de curcan | dt | 2.2 | - | 2.3 | 2.3 | 0.5 | 0.0 | 50% |
Gunoi de păsări | Curcan P-redus. | dt | 2.1 | - | 1.8 | 2.3 | 0.5 | 0.0 | 50% |
Gunoi de grajd uscat | Găini ouătoare | dt | 2.5 | - | 2.0 | 1.5 | 0.4 | 4.0 | 50% |
Conținutul de nutrienți din suspensie în kg/m³ (după eliminarea pierderilor de depozitare)
Nume | Tip | Unitate | N (kg/E) | NH4-N (kg/E) | P205 (kg/E) | K2O (kg/E) | MgO (kg/E) | CaO (kg/E) | DM |
Suspensie Bovine | Suspensie Vițel | m³ | 4.3 | 2.4 | 2.0 | 5.1 | 0.7 | 0.0 | 4% |
Suspensie Bovine | Suspensie vaci | m³ | 4.7 | 2.6 | 1.8 | 7.5 | 0.8 | 0.0 | 10% |
Suspensie | Suspensie vaci de lapte | m³ | 5.2 | 2.9 | 2.0 | 7.7 | 0.7 | 0.0 | 10% |
Suspensie Bovine | Suspensie taur | m³ | 4.8 | 2.6 | 2.2 | 5.4 | 1.0 | 0.0 | 10% |
Suspensie Porc | Suspensie porc (2-phase) | m³ | 4.3 | 3.0 | 3.0 | 2.8 | 1.3 | 0.0 | 5% |
pig slurry | Suspensie porc | m³ | 4.0 | 2.8 | 2.5 | 3.6 | 0.7 | 0.0 | 4% |
Suspensie Porc | Suspensie porc Ø 2-phase | m³ | 5.6 | 3.9 | 3.4 | 3.9 | 1.4 | 0.0 | 6% |
Suspensie porc | Suspensie Porc de carne Tr 2-phase | m³ | 7.0 | 4.9 | 4.2 | 5.0 | 1.8 | 0.0 | 7% |
Suspensie | Suspensie Porc de carne Fl 2-phase | m³ | 4.7 | 3.3 | 2.8 | 3.3 | 1.2 | 0.0 | 5% |
Sursa: Camera de Agricultură
Azotul este esențial pentru creșterea și sănătatea plantelor și, prin urmare, pentru producție. Folosirea dozelor corecte este crucială atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea plantelor. Trebuie adoptată o abordare bazată pe nevoi.
În general se recomandă o cantitate de aproximativ 140 – 200 kg N/ha (în funcție de producția estimată.
ÎÎn stadiul timpuriu de dezvoltare a porumbului, există un risc crescut ca azotul să fie transportat de ploaie în straturile de adâncime, sub formă de nitrat. Azotul sub formă de amoniu nu este legat în sol și astfel nu este supus riscului de levigare. În plus, porumbul are capacitatea de a absorbi amoniul într-un stadiu foarte timpuriu. Atât conținutul de azot mineral, cât și înlocuirea azotului trebuie luate în considerare, în cursul vegetației, din motive economice, ecologice și de optimizare structurală a aprovizionării cu azot a plantelor. Pentru a determina necesarul de fertilizare cu azot, trebuie luate în considerare, pe lângă producția vizată, diferitele surse de aprovizionare cu azot și cauzele pierderilor de azot.
Utilizarea fertilizanților cu azot este reglementată de Ordonanța Fertilizanților.
Azotul este furnizat prin:
- Mineralizarea depozitelor din sol
- Azotul eliberat de fertilizanții organici
- Fixarea în sol cu ajutorul leguminoaselor
- Efect al culturii anterioare
Pierderi de azot:
- Pierderi de azot datorate aplicării fertilizanților de fermă
- Pierderi cauzate de scurgeri
- Pierderi cauzate de denitrificare
Compoziția fertilizanților cu azot importanți
(Specificații de greutate în % [=kg/t] în conformitate cu specificațiile producătorului sau % volum [=kg/ 100 l])
Fertilizanți |
Conținut de azot* % greutate (kg/dt) |
Conținutul de oxid de calciu (kg CaO per 100 kg N) |
Alți nutrienți (Greutate %) Comentarii |
||||
N | Din care |
Vol.% N (kg/100 l) |
|||||
NO 3 | NH 4 | Amidă | |||||
Nitrat de calciu de amoniu (CAN) | 27 | 13.5 | 13.5 | - | - | -55 | Până la 4% MgO |
CAN + S (e.g. YaraBela Sulfan) | 24 | 12 | 12 | - | - | -87 | 6% S |
CAN + Mg + S (YaraBela Optimag 24) | 24 | 12 | 12 | - | - | -92 | 8% MgO, 6 S |
Sulfat de amoniu (ASS) | 26 | 7 | 19 | - | - | -196 | 13% S |
Sulfat de amoniu stabilizat (Entec 26) | 26 | 7.5 | 18.5 | - | - | -196 | 13% S |
Sulfat de amoniu (Sulfat de amoniu , SSA) |
21 | - | 21 | - | - | -299 | 24% S |
Urea | 46 | - | - | 46 | - | -100 | - |
Uree stabilizată (Alzon 46) | 46 | - | - | 46 | - | -100 | - |
Uree + sulf (YaraUreas) | 38 | - | 6.6 | 31.4 | - | -134 | 7.5% S |
Urea sulfat de amoniu (Piamon 33 S) | 33 | - | 10.4 | 22.6 | - | -180 | 12% S |
Calciu cianamidă, granule (Perlka) | 19.8 | 1.5 | - | - | - | +152 | 18.3% cianamidă-N |
Soluție azotat de amoniu (AHL) | 28 | 7 | 7 | 14 | 36 | -100 | 1.28 kg/l |
Pentru fosfat, fertilizarea solului la nivel mediu de 40 – 80 kg/ha p205 este recomandată.
La începutul dezvoltării sale, în special în condiții reci, porumbul prezintă o absorbție slabă de fosfați. În acest stadiu de creștere, sistemul de rădăcini al plantei nu este încă pe deplin dezvoltat și capacitatea sa de absorbție este scăzută, mai ales în cazul solurilor reci, inactive și a vremii reci. Ca regulă, deficiența de fosfați este o deficiență temporară.
În această etapă, o cantitate suficientă de fosfați este cel mai bine obținută prin fertilizarea radiculară împreună cu un aditiv inițial de azot. Îngrășămintele cu NP (de exemplu DAP, MAP) sunt cele mai utilizate în practică. În locații cu un nivel ridicat de aprovizionare cu P (nivel D, E), conținutul de fosfați poate fi redus fără efecte adverse. Îngrășămintele cu NP stimulate cu azot (de exemplu, raporturi N / P 20 + 20, 25 + 15) sunt adecvate. Fertilizarea radiculară poate fi eliminată cu totul numai prin stadii de aprovizionare foarte mari. O doză de 30 kg fosfat, plus cantitatea corespunzătoare de azot, asigură necesarul plantelor tinere în locații bine aprovizionate.
Pentru potasiu, o cantitate de fertilizant de 200 – 240 kg/ha KO K2O este recomandată.
Potasiul este implicat în activarea a numeroase enzime în metabolismul plantelor și influențează formarea ingredientelor și a carbohidraților. În plus, potasiul este responsabil pentru menținerea presiunii osmotice a celulelor și, deci, pentru reglarea echilibrului de apă. Deficiența de potasiu inhibă absorbția apei și crește consumul neproductiv de apă. Deficiența de potasiu combinată cu excesul de azot reduce și mai mult rezistența plantelor la boli și dăunători. Plantele care primesc cantitatea optimă de potasiu vor face față mult mai bine perioadelor de secetă.
O bună aprovizionare cu potasiu crește stabilitatea și rezistența la putregaiul tulpinii și este importantă pentru formarea completă a știuletelui. La fel ca toate plantele bogate în carbohidrați, porumbul necesită o cantitate mare de potasiu. Până în faza de apariție a mătăsii, în medie, 240 kg K2O sunt absorbite per hectar. Pentru a determina necesarul de fertilizant, trebuie efectuată analiza solului. Fertilizanți recomandați în locațiile cu nivel normal de potasiu: Korn-Kali la porumbul pentru boabe și porumbul de siloz primăvara. La un nivel mediu de producție: 5-6 t/ha, la un nivel ridicat de producție: 6-7 t/ha (sursa: K + S Kali GmbH).
Pentru magneziu este recomandtă fertilizarea cu 40-70 kg/ha MgO.
Cea mai mare cantitate de magneziu (două treimi) este absorbită în perioada dintre închiderea rândurilor și înflorire. În cazul solurilor sub-aprovizionate, recomandarea este să folosiți 2-5 t/ha sau 1-2 t/ha de kieserită (sub rădăcini) în combinație cu fertilizanți NP (sursă: K + S GmbH).
În cazul solurilor normal alimentate, necesarul de magneziu al porumbului este asigurat prin intermediul fertilizanților minerali care conțin magneziu (e.g. Korn-Kali) și var. Varul stins sau cel folosit în construcții conțin aproximativ 5-15% MgO. Necesarul de magneziu nu poate fi asigurat prin fertilizare cu suspensie lichidă deoarece aceasta are o rație potasiu-magneziu de aproximativ 4, care este prea ridicată: 1.
Fertilizarea cu 30-40 kg/ha S este ideală, în funcție de necesarul nutritiv.
Din cauza scăderii aportului de sulf din aer (<10 kg / ha), în ultimii ani a crescut importanța fertilizării cu sulf pentru asigurarea producției crescute și de calitate. Cea mai mare parte a sulfului din sol (până la 90%) este în formă organică și este disponibilă numai după mineralizare. Dinamica de conversie a fertilizantului cu sulf este similară cu cea a azotului. În cazul solurilor ușoare, este de așteptat să se producă levigarea. Fertilizarea cu sulf trebuie adaptată la nevoile culturilor și trebuie făcută împreună cu fertilizarea cu azot. Sulful îmbunătățește și utilizarea azotului.
În cazul fermelor de animale, este puțin probabilă deficiența de sulf pentru că, de exemplu, prin utilizarea suspensiei, sulful ajunge în sol cu o rată de 0,3-0,5 kg/m3 .
Valoarea PH-ului influențează disponibilitatea nutrienților:
SSe pune problema unei surse de oligoelemente în cazul unei producții ridicate și a solurilor uscate.
Fertilizarea poate fi realizată la sol sau foliar. În cazul fertilizării la sol, factorul limitator este reprezentat de metoda de aplicare; în cazul fertilizării foliare, de stadiul de dezvoltare al porumbului. În plus, locația și vremea influențează eficacitatea microelementelor, așa cum rezultă din următorul tabel.
Caracteristicile locației | Cupru | Mangan | Zinc | Bor | Molibden |
Valoare PH peste 7,0 | - - - | - - - | - - - | - - - | ++ |
Valoare PH sub 5,5 | + | + | + | + | - - - |
Saturația de apă | + | + | + | - | |
Seceta | - - - | - - - | - - | - - - | |
Conținut ridicat de humus | - - | - - | ++ | ++ | - - |
Compresia solului (lipsa oxigenului) | ++ | ||||
Conținut ridicat de P205-contents | - |
+++ disponibilitate foarte crescută, ++ disponibilitate crescută, + disponibilitate, - deficiență, - - deficiență severă, - - - deficiență foarte severă
Sursă: Camera de agricultură NRW inferioară